Lumea dominată de roboți: între inevitabilitatea schimbării și incapacitatea guvernelor de a ține pasul

---

Data/Ora: 23 septembrie 2025, 12:00

---

Elon Musk avertizează că în câțiva ani roboții și inteligența artificială (IA) ar putea înlocui aproape toate locurile de muncă și susține că va fi nevoie de un venit universal ridicat pentru cetățeni. Pentru un analist independent precum Johann Fodor, scenariul descris de Musk nu este doar o previziune futuristă, ci o realitate cu efecte sociale profunde: incapacitatea guvernelor de a susține populații numeroase fără muncă, riscul conflictelor sociale, și nevoia stringentă de regândire a sistemelor economice.

---

Ce spune Elon Musk (ce putem verifica)

• Musk a spus în mai multe ocazii că automatizarea și IA vor conduce la pierderea unui număr mare de locuri de muncă: fizice și mentale.
• Nu doar un venit de bază simplu (“basic income”), ci ce el numește universal high income ‒ un venit universal ridicat, care să asigure nu doar supraviețuirea, ci calitatea vieții, într-o lume în care roboții fac mult din muncă.

---

Ce spun studiile și cercetătorii: avantajele, problemele și costurile

1. Avantaje potențiale
   • Reducerea sărăciei: UBI (venitul minim universal) experimentează efecte pozitive în ceea ce privește asigurarea unui minimum de trai, siguranță economică, sănătate mentală, bunăstare generală.
   • Simplificarea sistemelor sociale: eliminarea birocrației legate de criterii de eligibilitate, verificări, tăieturi de beneficii când cineva încearcă să muncească.
2. Probleme și limitări
   • Cost mare: plata unui venit universal ridicat pentru toți cetățenii este foarte costisitoare, necesită surse de finanțare solide: impozite, taxe pe profit, redistribuire, posibil reorganizarea întregului sistem fiscal.
   • Impact asupra muncii: există temeri că beneficiarii de UBI ar putea reduce numărul de ore lucrate, ceea ce poate avea efecte negative asupra productivității, economiei, dar și asupra individului (sensul muncii, identitate). Studiile au indicat că unele persoane lucrează mai puțin când au un venit garantat.
   • Infrastructură instituțională slabă, inegalități între regiuni, diferențe mari în costul vieții: ceea ce înseamnă că un venit universal care funcționează într-o țară bogată poate fi inadecvat într-una săracă.

---

Analiza lui Johann Fodor: sinteza și realistul

Johann Fodor punctează câteva idei foarte importante:

• Guvernele din întreaga lume nu sunt pregătite din punct de vedere economic să plătească milioane de cetățeni fără o muncă productivă în schimb.
• Proporția celor care nu vor avea de ales decât să fie “asistați social” forțat ar putea ajunge la ~75% din populație, dacă nu se regândesc modul în care economia și afacerile se adaptează.
• Când lumea nu va putea satisface nevoile de bază (hrană, locuință, energie), riscul de revolte sau proteste sociale crește.
• Guvernele riscă să își depășească bugetele: venituri fiscale mai mari, dar și cheltuieli monstruoase. Taxele pentru firme mari vor crește, inflația va eroda puterea de cumpărare, iar “rata salariului universal” va deveni o expresie goală dacă nu se ține cont de toate costurile.

---

Sunt guvernele lumii pregătite?

Pe baza informațiilor pe care le avem:

• Răspunsul este: în general, nu. Multe țări au sisteme sociale subfinanțate, economii fragile, datorii mari, inegalități mari.
• Există țări care explorează sau testează venituri minime garantate / scheme de UBI, dar de obicei la scară restrânsă și cu beneficii modeste. Exemple precum studiile din Marea Britanie, Canada, Finlanda, proiecte pilot locale.
• Financiar, cheltuielile necesare pentru plata unui venit universal ridicat sunt uriașe — guvernele ar trebui să crească impozitele, să reformeze taxarea corporațiilor, bunurilor sau capitalismul acționar. Dar aceste schimbări sunt politice delicate: opoziția este puternică, impactul asupra competitivității, migrației, inflației sunt motive de rezistență.

---

Posibile scenarii viitoare și ce ar trebui făcut

1. Scenariu optimist (“scenario benign” cum îl numește Musk): roboții și IA cresc enorm productivitatea, guvernele reușesc să taxeze profitul generat de automatizare/capitalul digital, apare un venit universal ridicat care permite oamenilor să se dedice proiectelor creative, educației, voluntariatului etc. Dacă este gestionat bine, criza nu devine catastrofă.
2. Scenariu de criză: automatizarea avansează rapid, locurile de muncă dispar, sistemele sociale nu țin pasul, datoriile publice cresc, inflația devorează puterea de cumpărare, tensiune socială, instabilitate politică, ciocniri sociale.
3. Scenariu intermediar: guvernele implementează venituri minime / UBIuri parțiale, combină cu educație în adaptare, formare profesională, reglementare pentru proprietatea capitalului digital, politici fiscale progresive. Nu se trece brusc la “toate locurile de muncă dispărute”, dar se creează protecții pentru cei care riscă să fie lăsați în urmă.

---

Concluzie (cu opinia analistului independent)

Schimbarea pe care Musk o descrie pare mai puțin sci-fi și mai mult probabilitate, dar nu inevitabilă în forma sa extremă, fără intervenție conștientă. Johann Fodor are dreptate când spune că lumea nu este pregătită — nu doar economic, dar instituțional și cultural.

Este necesară:

• planificare financiară care să ia în considerare costurile reale ale unui venit universal ridicat, în contexte de inflație, cost locuință etc.
• reforma taxelor și a proprietății capitalului digital / automatizat; profiturile roboților trebuie taxate într-o manieră care sprijină binele public.
• politici de tranziție: educație, reconversie profesională, protecție socială intermediară.
• dezbatere publică și transparentă: societățile trebuie să se pregătească psihologic și cultural pentru ideea că jobul nu mai este centrul identității pentru toți.

---

Redacția News-24.ro
Dacă ți-a plăcut, distribuie și dă-ne un LIKE.