🌍 Modelele LLM pun o presiune tot mai mare pe energie și apă

[  3 minute timp de citire. ]

---

🌍 Modelele LLM pun o presiune tot mai mare pe energie și apă

Un raport recent lansat de UNESCO în colaborare cu University College London (UCL), intitulat “Smarter, smaller, stronger: Resource‑efficient generative AI and the future of digital transformation”, avertizează asupra amplificării dramatice a consumului de energie, apă și de minerale critice generat de modelele de inteligență artificială (IA) generativă.

Principalele constatări:

• 1 miliard de utilizatori accesează IA generativă zilnic. Fiecare interacțiune implică aproximativ 0,34 Wh, totalizând circa 310 GWh/an – echivalentul consumului electric anual al peste 3 milioane de persoane într‑o țară africană cu venituri mici.
• Cererea de energie dublă la fiecare 100 de zile, excerbând presiune asupra rețelelor energetice globale .
• Consum de apă pentru răcirea centrelor de date și pentru producție de hardware: estimat între 4,2 și 6,6 miliarde m³ până în 2027 – depășind consumul total anual al Danemarcei.

---

💡 Soluții eficiente: reducere cu până la 90 % prin trei măsuri esențiale

Raportul UNESCO propune o abordare verde, în trei etape clare, demonstrate prin experimente pe LLaMA 3.1 8B și alte modele open‑source:

1. Model‑compression (quantization)
   • Reducerea numărului de zecimale folosite în calcule.
   • Economie de energie de până la 44 %, menținând o acuratețe de ~97 %
2. Prompts și răspunsuri concise
   • Instruire și output mai scurte reduc consumul energetic peste 50 %, combinat cu quantization ajungând la ~75 % economie
3. Modele mai mici, specializate
   • Împărțirea sarcinilor (traducere, sumarizare etc.) către modele compacte poate reduce consumul cu până la 90 %, menținând performanțe echivalente

Combinând toate cele trei strategii, reducerea totală energetică poate ajunge la 90 % .

---

🌐 Implicații etice, sociale și geopolitice

• Inegalitate digitală: Modelele mari necesită infrastructură costisitoare, inaccesibilă în multe regiuni – accentuând divide-ul digital între țările dezvoltate și cele emergente .
• Transparența resurselor: Lipsa de raportare riguroasă privind consumul real de energie și apă al modelelor dezvoltate de mari corporații înseamnă că utilizatorii nu sunt conștienți de impactul acțiunilor lor – comparabil cu “a conduce o mașină fără să cunoști consumul de combustibil” .
• Educație digitală necesară: UNESCO solicită alfabetizarea utilizatorilor în privința consumului IA – creșterea conștientizării costurilor resurselor, inclusiv evitarea utilizării de formule politicoase lungi (“mulțumesc”) care nu afectează calitatea răspunsului, dar cresc consumul inutil de resurse .

---

🛡 Recomandări strategice UNESCO & UCL

• Prin politici publice:
  • Finanțarea de modele eficiente și deschise.
  • Reglementări ce impun transparentizarea indicatorilor de consum și evaluări de impact asupra mediului pentru fiecare model major creat Wikipedia.
  • Investiții publice în infrastructură descentralizată pentru AI accesibilă global.
• Prin industrie și dezvoltatori:
  • Adoptarea modelelor gespecialiseerd și compresia standard.
  • Minimarea prompturilor și outputului generat ca bună practică esențială.
• Prin utilizatori:
  • Practici sănătoase: prompturi scurte, sensibile la consum, conștientizarea amprentei individuale de resurse.

---

🎯 Concluzie:NEWS-24.RO

Raportul UNESCO‑UCL reprezintă o schimbare de paradigmă: mai puțin poate fi mai inteligent. În fața crizei climatice și a presiunii asupra infrastructurilor, #IA eficientă nu este doar o opțiune – ci o necesitate. Transformarea digitală trebuie să fie binară: nu doar mai rapidă și mai puternică, ci și mai responsabilă și sustenabilă.