Ungaria „cumpără România bucată cu bucată”: o invazie economică din umbră?

[  3 minute timp de citire. ]

---

🇭🇺 Ungaria „cumpără România bucată cu bucată”: o invazie economică din umbră?

Trei etape deja parcurse – și încă două în curs

1. Agricultură
   Ungaria a început acum câțiva ani să achiziționeze terenuri agricole în România, prin fonduri publice și firme apropiate puterii de la Budapesta. Talentis Agro Zrt. (legată de miliardarul Mészáros), Bonafarm, și alte vehicule au cumpărat mii de hectare în Arad, Bihor și Transilvania, profitând de prețuri reduse și sprijin politic, obținând randamente uriașe. 
2. Imobiliare și patrimoniu
   În Cluj, Satu Mare, Maramureș sau Oradea, Manevi Zrt. — sub umbrela corporației maghiare de gestionare a activelor KEEOMA — a achiziționat hoteluri de patrimoniu: Hotelul Dacia, Castelul Wesselényi, Palatul Sonnenfeld, Hotel Ardealul ş.a., convertind bunuri culturale în active controlabile economic. 
3. Afaceri strategice
   Recent, Ungaria, prin compania de stat MVM, a făcut o ofertă de peste 200 milioane € pentru a prelua E.ON Energie România (gaz & electricitate). Deși valoarea reală estimată este mult mai mică, strategia pare să vizeze controlul pieței energetice românești. Autoritățile de la București analizează intens riscul de securitate națională: dependență de gaze ruse, acces la date despre 3,4 milioane de clienți, posibilitatea revânzării spre entități non‑UE etc.

Etapele viitoare: Industria și Pol politica

• Industrie: După preluarea sectorului energetic, este următoarea frontieră logica: active industriale-cheie, utilaje, logistică, lanțuri agroalimentare – pentru a completa controlul economic.
• Politică: Controlul mediatic și influența acestui capital maghiar-pro‑guvernamental pot intersecta comunitatea maghiară din România, UDMR și chiar decizii politice locale. Se vorbește despre o „tutelă din umbră”, unde entități apropiate FIDESZ controlează resurse și actori influenți în Transilvania. 

De ce totul pare orchestrată?

• Puterea companiei ungare vs. România: Cu 9,5 milioane de locuitori și PIB semnificativ mai mic, Ungaria investește în România, o piață mai mare. Activul net al firmelor ungurești e mult mai mare în raport cu firmele românești. 
• Corupție și stat‑capture în Ungaria: Sub Viktor Orbán și FIDESZ, totul pare coordonat: activele statului, infrastructura, universități, patrimoniul cultural sunt canalizate către fundații politice sau companii apropriate. Orban a suprimat opoziția instituțională și media independentă. 
• Presiune tacită din UE: Unele voci reclamă faptul că Bruxelles‑ul permite sau nu sancționează ferm astfel de tranzacții, iar Ungaria emite o retorică pro‑Bruxelles când negociază. În realitate, cooperarea energetică devine un paravan orientat politic. 

Impact și risc pentru România

• Pierderi suverane de resurse economice: active agricole, imobiliare și strategice controlate de entități străine apropiate unei puteri care contestă valorile UE.
• Securitate energetică: dacă MVM preia E.ON, România poate deveni dependentă de lanțuri decizionale străine și potențial influențe ruse.
• Influență politică: comunități maghiare din Transilvania pot fi vectori de influență în politica internă, indirect.
• Populism intern: resentiment anti‑străin, tensiuni naționaliste (și anti‑maghiare) pot escalada, alimentate de percepția de „concesii” ale statului român.

Cum ar putea răspunde România?

• Blocarea programelor de investiții maghiare fără acord bilateral explicit (ex: Transilvania). România a pus deja veto unor inițiative. 
• Comisii de revizuire FDI, implicând servicii de informații, evaluări de securitate – așa cum se întâmplă în cazul E.ON – pentru protejarea infrastructurii critice.
• Politică publică de consolidare a capitalului românesc: sprijin pentru IMM‑uri inovatoare, tehnologie, agricultură cu valoare adăugată.
• Transparență totală a achizițiilor – a celor făcute de firme ungare legate de guvern – cu date publice clare despre transferurile patrimoniale.

---

🔍 În concluzie

Ungaria nu doar investește – pare să integreze progresiv România în propria sferă economică, culturală și potențial politică. Procesul a evoluat de la terenuri agricole, la patrimoniu imobiliar, până la sectorul energetic – urmând ca industria și sfera politică să fie pașii următori. Criticii spun că «întreaga Românie este vânată pentru resurse, sub tutela tacită a Bruxelles‑ului care nu sancționează ferme astfel de operațiuni».

Pentru publicul larg, mesajul trebuie clar: nu e vorba doar de cumpărare, ci de transfer profund de influență și control. România trebuie să acționeze decis și transparent ca să-și păstreze suveranitatea economică și strategică.

• Financial Times
• Reuters
• Financial Times