Cum contribuie deținuții din Penitenciarul Botoșani la bugetul instituției — și ce ar trebui schimbat.

---

Cum contribuie deținuții din Penitenciarul Botoșani la bugetul instituției — și ce ar trebui schimbat
Data: 22 septembrie 2025, ora 12:00

---

În Penitenciarul din Botoșani, aproximativ 250 de deținuți lucrează efectiv în activități productive.

Prin aceste activități, unitatea de detenție a strâns peste 2,5 milioane de lei în conturile sale.

Ce fel de muncă fac deținuții

• Activități necalificate: sortarea deșeurilor, manipularea lemnului, pregătirea pieselor pentru asamblare, activități de construcții, abator etc.
• Aceștia primesc un fel de „salariu”, sau alte forme de remunerație, în funcție de natura muncii. Contractele se fac în baza prevederilor legale.

Probleme și limitări

• Doar ~30% dintre deținuți (din cei ~780-830 din penitenciar) sunt implicați în muncă productivă, restul stau fără a contribui economic.
• Activitățile productive depind de contractele pe care penitenciarul le are cu diverși beneficiari. Lipsa unui sistem stabil, coerent sau extins reduce potențialul.

---

Propunerea lui Johann Fodor

Johann Fodor susține că:

• Deținuții ar trebui obligați să iasă la muncă, fie pentru primării, fie pentru instituții de stat. Dacă nu se poate prin instituțiile statului, să fie implicate firme private, atâta timp cât ele aduc venit și eficientizează costurile penitenciarului.
• În loc ca statul să plătească întreținerea lor fără să existe activitate, să existe o obligație sistemică: munca din detenție să fie normată, remunerată, iar resursele economisite să fie dirijate către educație, infrastructură etc.
• Este nedrept și paradoxal ca în penitenciare să existe corupție (trafic de ţigări, droguri, telefoane) chiar sub supravegherea poliţiei şi a personalului de securitate. Acest fapt demonstrează carenţele deja existente în sistem.

---

Analiză și posibile efecte

Avantaje potențiale:

1. Reducerea costului pentru stat: dacă deținuții lucrează în folosul instituțiilor publice, primării etc., statul nu mai plătește doar pentru întreținerea lor, ci beneficiază de activitate economică.
2. Buget mai echilibrat: veniturile generate pot fi reinvestite în școli, sănătate, infrastructură, sau în îmbunătățirea condițiilor de detenție.
3. Reintegrare socială: munca poate ajuta la formarea de deprinderi, disciplina, responsabilitate; acestea pot fi utile după eliberare.

Riscuri, provocări și ce trebuie asigurat:

• Trebuie garantată condiția sănătății și aptitudinilor fizice ale deținuților: nu toți pot munci sau pot face orice tip de muncă.
• Munca trebuie să fie legală, protejată (drepturi, remunerare justă) și să nu devină muncă forțată în sens abuziv.
• Contractele și supravegherea trebuie transparente pentru a evita abuzurile și corupția.
• Personalul penitenciar și poliția trebuie să fie implicate, dar controlate, ca să nu se ajungă iar la situații de trafic internațional sau ilegalități interne.

---

Concluzie: NEWS-24.RO

Situația de la Penitenciarul Botoșani arată că există deja un mecanism parțial de implicare a deținuților în activități productive. Dar acesta poate fi mult extins și reglementat mai strict pentru ca statul să nu rămână doar „plătitor” pentru întreținere, ci să genereze valoare reală.

Johann Fodor are dreptate că soluția nu este simplă, dar implementarea unei reguli clare: muncă productivă aproape obligatorie în detenție (în limita capacității și sănătății), cu contracte transparente, plata corespunzătoare și utilizarea veniturilor pentru domenii sociale, ar putea aduce beneficii importante. Sistemul trebuie să fie bine construit, nu doar impus.

---

Redacția News-24.ro
Dacă îți place, distribuie și dă-ne un like.

SURSA